Dictionar de termeni psihologici

Psihologie
Stiinta care se ocupa cu studiul proceselor si al particularitatilor psihice;
Totalitatea fenomenelor psihice care caracterizeaza un individ sau o colectivitate; conceptie, mentalitate;
Totalitatea proceselor psihice care conditioneaza o activitate

Psihoterapie
aplicare metodica a unor tehnici determinate, pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane

Psihanaliza
metoda de tratament al tulburarilor mentale, metoda care se bazeaza pe investigatia psihologica, abisala, devenind "stiinta a inconstientului"

Psihiatrie
studiu si tratament al maladiilor mentale

Psihodiagnostic
metoda de explorare a personalitatii bazata pe interpretarea libera de forme accidentale

Emotie
reactie globala, intensa si de scurta durata a organismului la o situatie neasteptata, insotita de o stare afectiva de tonalitate placuta sau neplacuta

Sentiment
stare afectiva complexa, combinatie de elemente emotive si imaginative, mai mult sau mai putin clara, stabila, care persista in absenta oricarui stimul

Temperament
ansamblu de elemente biologice, care impreuna cu factorii psihologici, constituie persoanalitatea

Personalitate
Element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de o alta persoana.

===========================================================

Angoasa
frica dusa la extrem, frica irationala. Este impresia unui pericol vag iminent in fata caruia ramai dezarmat si neputincios.
Anxietate
stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecuritate, tulburare, difuz.
Apatie
indolenta, lipsa de energie, aparenta insensibilitate la stimularile afective.
Astenie
lipsa sau slabire a fortelor. De obicei se asociaza cu stare de oboseala permanenta pe care odihna nu o poate face sa dispara

Carenta afectiva
lipsa sau insuficienta a afectiunii.
Camp psihologic
toate faptele fizice, bilogice, psihologice (constiente si inconstiente)care exista la un moment dat pentru individ sau un grup, determinandu-le comportamentul
Cognitie
act de cunoastere
Compensare
actiune de contrabalansare a unei deficiente.
Complex
ansamblu de tendinte inconstiente care determina atitudinile unui individ, comportamentele sale, visele sale. Este o combinatie de trasaturi personale, sentimente, de atitudini afective contradictorii, practic intoteauna inconstiente.
Complex de inferioritate
sentiment de insuficienta. De cele mai multe ori se manifesta prin comportamente de laudarosenie, tachinare, brutalitate, despotism sau se exprima prin idei depresive.
Compulsie
tendinta impetuoasa de a savarsi un act

Defulare
actiune de a aduce in plan constient a ideilor si tendintelor defulate

Empatie
capacitatea de transpunere in situatia altuia, de a trai emotiile acestuia
Extraversiune
tendinta de a se orienta spre exterior, de a isi exprima sentimentele

Fixatie
atasament excesiv fata de o persona, un obiect sau o reprezentare inconstienta.
Fobie
teama irationala si obsedanta referitoare la anumite obiecte sau situatii.
Frustrare
stare a celui care este privat de o satisfactie legitima, care este inselat in asteptarile sale

Hiperemotivitate
tendinta de a reactiona exagerat la evenimente.

Proiectie
mecanism psihologic de aparare a eului, constand in a-i atribui in mod inconstient altcuiva si, cel mai adesea, de a percepe in lumea exterioara propriile impulsii, idei, intentii, conflicte interioare

Refulare
mecanism psihologic inconstient de aparare al eului, prin care sentimentele, amintirile si impulsiile neplacute sau in dezacord cu persoana sociala sunt mentinute in afara campului constiintei